Am gasit aceste cantece la o prietena foarte buna. Sunt pur si simplu superbe. Cand le asculti ai un sentiment inaltator si noaptea nu ti se mai pare atat de neagra. Te simti ca si cum ai vedea aceea stea care a aparut acum mai bine de 2000 dand speranta omenirii. Oamenii au vazut-o si s-au minunat. Inteleptii au recunoscut ca acesta este semnul nasterii unui mare imparat. Si asa a fost. Acest Imparat mult asteptat a venit. Dar, nu s-a nascut intr-un palat, asa cum au presupus toti, ci intr-un staul umil. Caci Dumnezeu a lepadat slava Sa si s-a facut om pentru a ne putea intelege, pentru a se identifica cu noi.
Ne-a iubit si ne iubeste inca, pana la sfarsit ...
Culmea ironiei ! A ales sa se nasca intr-o iesle, sa fie sarac, sa sufere, cand fi putut avea tot ce dorea. A cunoscut toate suferintele noastre, a rabdat foamea si a indurat setea... In final, a ales cea mai rusinoasa moarte - rastignirea. Totul pentru noi. Nimic nu ar avea sens daca toate acestea n-ar avea ca si scop IUBIREA. Oare exista o anumita intelgere care se dobandeste in lipsuri si in suferinta ?! Si , nu faptul ca suntem capabili sa iubim ne face cel mai mult oameni ?
Acestea sunt cantecele, pot fi descarcate:
http://www.fileshare.ro/13287825408.1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu