My favorite Shakespeare Sonnet (XLIII)

Shakespeare ramane Shakespeare. Nu se compara experienta de a-l citi cu nimic in lume. Am descoperit acest sonet in timpul unui curs. L-am citit din nou si din nou. Am sfarsit prin a-l invata pe dinafara. Sonetele shakesperiene raman adanc intiparite in inima. De fapt, fara sensibilitate, poezia ramane doar un sir de cuvinte care nu impresioneaza pe nimeni.

XVIII 

Cu ochii-nchisi eu te privesc mai bine,

caci alte lucruri dimprejur nu-i fura;

adorm si-n vis eu te zaresc pe tine

si-mi lumintezi deodata noaptea sura.

Tu, umbra printre umbre, luminoasa,

ce-ascunde chipul tau privirii mele,

cand raze lucitoare-n juru-i-lasa,

ca sclipatul indepartat de stele ?

Ce fericiti mi-s ochii peste zi,

cand ei te vad asa cum esti intreaga,

de-n miezul somnului tu poti razbi

pana si-n vise cu faptura-ti draga !

Cand nu te vad, te caut noaptea-n vis,

caci somnu-mi tine chipul tau inchis.

,